Istorie modernă românească

Clasa a VII-a B

Titular curs: prof. Doru Nicolae Grădinaru

Secolul al XIX-lea reprezintă perioada istorică considerată ca fiind trecerea de la societatea feudală a Evului Mediu la cea capitalistă a zilelor noastre. Perioada cuprinsă între Revoluția Franceză și Primul Război Mondial a reprezentat un secol de schimbare, de transformări incredibile în toată Europa, nu doar în spațiul românesc, însă, datorită elitelor politice ale momentului, efectele europene s-au regăsit și la noi. Este vorba despre un secol al naționalismului și al libertății, un secol în care au apărut mișcări revoluționare naționaliste precum cele de la 1848, ulterior apărând chiar noi state precum Italia, Germania și chiar România. Aceste lucruri nu ar fi fost posibile fără elita politică românească școlită la Paris și fără ideile iluministe apărute în Franța. Desigur, nu ar fi fost suficiente acestea și nu ar fi condus la apariția statului România dacă nu am fi avut de-a face cu Chestiunea Orientală, cu expansiunea rusă, cu încercările statelor occidentale de a limita expansiunea Rusiei în Balcani. Toate acestea împreună au dat naștere României. Însă formarea statului național român nu este singurul moment important din secolul al XIX-lea. Statul național românesc în secolul al XIX-lea înseamnă și formarea sistemelor naționale: educațional, medical, etc. Dar și aducerea unui domnitor străin, obținerea independenței de stat și aderarea României la Tripla Alianță prin semnarea pactului secret defensiv cu Austro-Ungaria. Acest din urmă act este tot o consecință a politicii europene, întrucât România s-a îndreptat spre politica germană din a doua jumătate a secolului al XIX-lea care a influențat un întreg continent și a creat contextul declanșării Primului Război Mondial.

Opționalul Istorie Modernă Românească dorește să apropie elevii de istoria de stat, să-i facă să înțeleagă mai bine transformările incredibile ale acestui secol complicat, să înțeleagă adevărata însemnătate a libertății și a naționalismului și să nu confunde naționalismul cu xenofobia. Democrația și libertatea sunt valori redescoperite în secolul al XIX-lea și pe care se bazează lumea de astăzi.

Argumentele în favoarea unui astfel de studiu sunt numeroase:

  • Se adresează elevilor de gimnaziu;
  • Formează și dezvoltă gândirea creativă, prin metodele și tehnicile specifice de investigare a faptelor istorice;
  • Contribuie la construirea unei vieți de calitate, prin valorile promovate;
  • Favorizează fundamentarea unei culturi generale, necesară oricărui cetățean al unei societăți democratice;
  • Elevii își pot forma o imagine de ansamblu cu privire la lumea în care trăiesc sub aspect, în primul rând, istoric;
  • Tema oferă posibilitatea studiului a numeroase surse prin intermediul mijloacelor audio-video, a tehnologiei moderne;
  • Având în vedere specificul perioadei istorice studiate, elevii pot fi încurajați să aprofundeze cunoștințele, să ia în serios școala, prin promovarea elitei pașoptiste care a reușit să schimbe complet situația socială și politică a spațiului românesc, întrucât avea cunoștințele necesare dobândite prin studii în străinătate;
  • Oferă posibilitatea elevilor să conștientizeze mai bine valorile democratice, liberale și naționale.

Valori și atitudini:

  • Coerență și rigoare în gândire și acțiune;
  • Gândire critică și flexibilă;
  • Relaționarea pozitivă cu ceilalți;
  • Respectarea drepturilor fundamentale ale omului;
  • Acceptarea reprezentărilor multiple ale istoriei, culturii și vieții sociale;
  • Asumarea diversității etnice, sociale, religioase și culturale.

Competențe generale:

  1. Utilizarea eficientă a comunicării și limbajului de specialitate;
  2. Exersarea demersurilor și acțiunilor civice democratice;
  3. Aplicarea principiilor și metodelor adecvate în abordarea surselor istorice;
  4. Folosirea resurselor care susțin învățarea permanentă.

Evaluarea:

Evaluarea în cadrul opționalului Istorie modernă românească se va face astfel:

  • La începutul anului școlar se va opta pentru o evaluare inițială. În ciuda faptului că opționalul nu s-a studiat în clasele precedente, în cadrul lui vor fi studiate noțiuni precum Unirea Principatelor Române şi reformele lui Alexandru Ioan Cuza, Formarea statului național român, Cucerirea independenţei de stat, Formarea statului naţional unitar, acestea fiind studiate și în treacăt în ceilalți ani de studiu, fiind totodată cunoștințe privitoare la istoria națională pe care mulți elevi ar trebui deja să le aibă din clasele mai mici sau din cadrul familiei.
  • Pe tot parcursul anului școlar se va realiza evaluarea formativă.
  • La fiecare final de capitol și la fiecare final de semestru se va realiza evaluarea sumativă.
  • În fiecare oră mixtă vor avea loc evaluările orale, cu scopul chestionării elevilor, a punerii în evidență a competențelor deprinse de elevi.
  • Ocazional vor avea loc și evaluări scrise, de tip extemporal, acestea având un caracter motivațional foarte puternic, deoarece îi va determina pe elevi să învețe constant, nu în salturi.
  • La final de semestru, elevii vor fi îndemnați să realizeze un proiect, acesta fiind considerat benefic deoarece poate ajuta elevul în a-și dezvolta abilitățile de sinteză, de exprimare a unei opinii, de studiu a unui document istoric, de așezare în pagină a unui text.
  • La final de an școlar, elevii vor fi evaluați printr-un portofoliu, deoarece acesta va reprezenta tot parcursul elevului la cursul de Istorie Modernă Românească.